Sfintele Paști este sărbătoarea Învierii Domnului Nostru Isus Hristos. Pasca creştinilor este ca o pâine rotundă, gustoasă, seminificând promisiunea învierii şi a vieţii veşnice. Dulceaţa aluatului sugerează împlinirea sufletească ca urmare a strădaniei din post. Pasca este împodobită cu o cruce, care include astfel toată simbolistica Crucifixului, iar pe margine sunt două fâşii de cocă răsucite, întruchipând coroana de spini a lui Hristos.
După ce păscuțele au fost puse în tave, s-a așteptat puțin până aluatul a crescut și s-au dus în cuptorul din lut. Păscuța coaptă în cuptor țărănesc pe vatra încinsă de jarul rămas după arderea lemnelor nu se compară cu cea pe care o gătești în cuptorul electric.
După ce păscuțele au fost unse cu ou, le punem în cuptor.
În circa 40-60 de minute păscuțele sunt rumene și mirositoare. Iar fiecare colăcel are destinatorul lui.
O dată ce femeile au grijă să coacă păscuțe și să facă ordine prin case, gospodarii au treburile lor.
Simbolic, oul a fost mereu asociat cu renaşterea, cu începuturile, apoi cu Învierea Domnului. Culoarea roşie se spune că ar trimite la sângele, viaţa şi jertfa făcută de Hristos pe Cruce. Mai târziu ouăle apar încondeiate cu teme şi motive diverse, rezultat direct al dorinţei gospodinelor de a contribui cu ceva frumos şi semnificativ la tradiţiile de Paşte. Membrele ansamblului etno-folcloric „Rădăcine de busuioc” din Heciul Vechi au venit cu un master-class despre acest proces.
Ansamblul etno-folcloric „Rădăcini de busuioc” este alcătuit din 14 persoane. Formaținea artistică este mixtă, compusă din profesori, bibliotecari, lucrători de cultură și medici.
Membrele ansamblului cântă din plăcere și o fac cu bună-credință.
Cmentariile sunt închise