Gazele rusești bagă zâzanie între Europa și America. UE vede sancțiunile SUA legate de gazoductul Nord Stream 2 ca o încălcare a dreptului internaţional

Majoritatea statelor membre UE consideră sancţiunile SUA legate de construirea gazoductului Nord Stream 2 ca o încălcare a dreptului internaţional, a anunţat vineri publicaţia germană Die Welt, în ediţia sa online, transmite Reuters.
În 12 august, delegaţia blocului comunitar şi-a exprimat poziţia diplomatică, sprijinită de 24 din cele 27 de state membre UE, către Departamentul de Stat al SUA, susţine ziarul german, scrie Agerpres.
Contactaţi de Reuters, reprezentanţii Comisiei Europene nu au comentat imediat informaţia.
Ambasada SUA din Berlin a informat într-un email că se preferă cooperarea cu Europa şi nu sancţiunile, dar dominaţia Rusiei asupra pieţelor europene de gaze a lăsat SUA fără alternativă.
Statele Unite trebuie să acţioneze faţă de ameninţarea la adresa securităţii noastre naţionale şi faţă de interesele politicii externe“, se arată în comunicat.
Surse diplomatice au confirmat pentru Die Welt că au loc convorbiri telefonice între UE şi SUA şi este analizat demersul blocului comunitar.
Suntem profund îngrijoraţi de sporirea folosirii sancţiunilor de către SUA contra intereselor şi companiilor europene. UE consideră folosirea extrateritorială a sancţiunilor ca o încălcare a dreptului internaţional, companiile europene implicate desfăşoară activităţi de afaceri legitime”, au declarat sursele pentru ziarul german.
Consorţiul Nord Stream 2, cu sediul în Elveţia, are cunoştinţă de iniţiativa UE dar nu comentează, a precizat un purtător de cuvânt.
Şi secretarul de stat american Mike Pompeo a avertizat luna trecută că SUA se îndreaptă spre sancţionarea celor implicaţi în gazoductul Nord Stream 2, ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică.
“Ieşiţi acum sau riscaţi consecinţe”, a declarat şeful diplomaţiei americane, adăugând că administraţia SUA va aplica sancţiuni conform Legii contravenţiilor prin sancţiuni din America (CAATSA).
Frank Fannon, oficial al Departamentului de Stat al SUA, a clarificat că Washingtonul a înăsprit criteriile pentru tipurile de investiţii şi entităţile care ar putea încălca reglementările. El a declarat că SUA vor “să consolideze securitatea energetică transatlantică”.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Termenul iniţial de finalizare a proiectului era primul semestru din 2020, însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Nu toate țările UE sunt de acord cu Nord Stream 2

Polonia susţine că Nord Stream 2 este o ameninţare la adresa securităţii energetice a Europei, avertizând că acest proiect va consolida şi mai mult poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa gazelor naturale din Europa.
În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Însă mai multe ţări din Estul Europei, în frunte cu Polonia, s-au opus de la început proiectului Nord Stream 2, care duce la diminuarea tranzitului gazelor naturale ruseşti via Ucraina, denunţând implicaţiile politice ale proiectului.
În replică, Gazprom justifică construcţia gazoductului Nord Stream 2 prin preconizata creştere a cererii europene de gaze naturale în anii următori.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
În ultimii ani, Gazprom şi-a majorat constant exporturile de gaze naturale spre Europa până la valori anuale record.
Nord Stream 2SUAUE