Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute.
Coreea de Nord anunţă că a testat cu succes o bombă cu hidrogen, un anunţ-surpriză care complică eforturi deja dificile în vederea stopării activităţilor Phenianului de a se dota cu un arsenal nuclear, relatează The Associated Press în pagina electronică.
Anunţul a fost făcut de televiziunea de stat. O bombă cu hidrogen este, în general, mai puternică decât o bombă nucleară.
Oficiali sud-coreeni au anunţat că au detectat, anterior, un „cutremur artificial” în apropierea principalei instalaţii nucleare nurd-coreene.
Potrivit Reuters – care precizează că este vorba despre testarea unui dispozitiv nuclear miniaturizat cu hidrogen – seismul a avut magnitudinea de 5,1.
Acest test nuclear este al patrulea pe care îl efectuează Coreea de Nord, o ţară izolată, căreia Statele Unite şi ONU i-au impus sancţiuni din cauza programelor sale de rachete şi nucleare.
Coreea de Nord depune de mult timp eforturi să se doteze cu un arsenal de ogive nucleare care să poată fi montate într-o rachetă capabilă să atingă America continentală. Potrivit unor experţi, Phenianul ar deţine deja câteva bombe nucleare rudimentare. Dar se crede că nu ar fi reuşit să le miniaturizeze.
Testarea unei bombe cu hidrogen va conduce aproape sigur la noi presiuni prin impunerea unor noi sancţiuni ONU.
Coreea de Nord a anunţat miercuri că va continua să-şi consolideze programul nuclear, cu scopul de a se apăra de politicile ostile ale Statelor Unite, relatează Reuters în pagina electronică.
Phenianul afirmă totodată că nu-şi va transfera capabilităţile nucleare altor părţi.
mediafax.ro
Sistemul UE privind distribuirea refugiaţilor în statele membre pe baza cotelor obligatorii pune în pericol suveranitatea şi identitatea naţională a Ungariei, acuză ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter, citat de MTI.
„Suveranitatea şi identitatea naţională ale Ungariei sunt în pericol din cauza cotelor impuse de Uniunea Europeană pentru distribuirea refugiaţilor„, a spus Sandor Pinter.
„Suntem acuzaţi că nu am dat dovadă de solidaritate. Dar solidaritatea noastră este exemplară: am trimis unităţi de poliţie pentru a ajuta Slovenia, Macedonia şi Serbia, am exprimat solidaritate cu ţările care vor protejarea frontierelor„, a adăugat ministrul ungar de Interne.
Guvernul de la Budapesta, condus de premierul de dreapta Viktor Orban, a luat măsuri dure pentru a opri intrarea pe teritoriul Ungariei a imigranţilor extracomunitari.
Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în spaţiul UE. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în noiembrie, Polonia a semnalat că nu va mai primi refugiaţi.
mediafax.ro
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a decis că Rusia trebuie să plătească despăgubiri unui militant al opoziţiei ruse, care a fost arestat în 2012, la Moscova, după ce a protestat faţă de realegerea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte al Rusiei, anunţă Reuters.
Potrivit deciziei publicate pe site-ul instituţiei, CEDO obligă Rusia să plătească lui Evgheni Frumkin despăgubiri în valoare de 25.000 de euro şi cheltuieli de judecată în valoare de 7.000 de euro.
Evgheni Frumkin a stat în închisoare 15 zile după ce a participat la protestele din piaţa Bolotnaia organizate cu o seară înainte de renumirea lui Putin în funcţia de preşedinte al Rusiei.
CEDO a decis că „măsurile luate împotriva (lui Frumkin) au fost extrem de disproporţionate în raport cu scopul urmărit”, cazul protestatarilor din piaţa Bolotnaia devenind celebru în Rusia, criticii lui Putin considerând măsurile luate împotriva acestora drept exemple de represiune faţă de opozanţi.
Putin rămâne cel mai popular politician din Rusia la ora actuală şi pare să aibă toate şansele pentru a fi reales preşedinte al ţării şi în 2018.
Nu este clar, deocamdată, dacă Rusia intenţionează să respecte decizia CEDO şi să plătească daune lui Frumkin. Ministerul rus al Justiţiei nu a comentat decizia dată de CEDO.
În timpul protestelor din piața Bolotnaia, circa 400 de persoane au fost arestate și câteva zeci au fost rănite în ciocnirile cu forțele de ordine, cele două părți acuzându-se reciproc de provocare.
Evgheni Frumkin a fost încarcerat pentru obstrucționarea traficului rutier și nerespectarea ordinelor poliției. Explicația sa potrivit căreia, în confuzia generală, nu a fost suficient de rapid pentru a părăsi locul demonstrațiilor nu a fost contestată sau respinsă, a precizat CEDO.
În luna decembrie, președintele rus a promulgat o lege care îi conferă Curții Constituționale a Rusiei să decidă dacă hotărârile CEDO trebuie să fie puse în practică.
independent.md
Directorul agenţiei militare ruse de spionaj GRU, general-colonelul Igor Sergun, a „murit subit” la vârsta de 58 de ani, anunţă Kremlinul, relatează postul Radio Free Europen-Radio Liberty în pagina electronică.
Kremlinul nu oferă, în comunicat alte precizări cu privire la cauza, momentul decesului sau cu privire la alte circumstanţe. Potrivit agenţiei de stat Tass, Sergun a murit duminică.
Preşedintele rus Vladimir Putin, care este citat prezentând condoleanţe în acest comunicat, afirmă că şeful Direcţiei Generale de Informaţii (GRU) şi-a dedicat „întreaga viaţă servirii patriei şi forţelor armate„.
Sergun a preluat postul de la generalul Aleksandr Şliahturov, care a demisionat în 2011, la vârsta de 64 de ani. Succesorul lui Sergun nu a fost anunţat încă.
mediafax.ro
Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muznieks, i-a cerut marți președintelui polonez conservator Andrzej Duda să nu promulge o lege care plasează radioul și televiziunea publice ‘sub controlul direct’ al guvernului, relatează AFP.
În opinia comisarului, această lege, adoptată la sfârșitul lunii decembrie, dar care nu a fost încă promulgată de președinte, ”plasează într-o manieră îngrijorătoare mass-media publică sub controlul direct al guvernului, oferindu-i acestuia din urmă puterea de a numi și demite” liderii radioului și televiziunii publice poloneze.
Exprimându-și la rândul său ‘îngrijorarea’, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, i-a cerut președintelui polonez să nu promulge legea înainte de a verifica dacă dispozițiile sale sunt compatibile cu Convenția europeană pentru drepturile omului.
Într-o scrisoare adresată președintelui Duda, Thorbjorn Jagland l-a invitat pe acesta ”să înceapă un dialog cu experții Consiliului Europei privind chestiunea libertăților mass-media garantate de articolul 10 din Convenția europeană pentru drepturile omului înainte de a semna această lege”.
”Votată în grabă de parlament săptămâna trecută, legea nu a beneficiat nici de dezbaterea publică necesară într-o societate democratică atunci când se iau în calcul schimbări majore în domeniul libertății presei„, a spus comisarul Muiznieks.
Patru asociații pentru apărarea libertății presei — Asociația Jurnaliștilor Europeni, Federația Internațională a Jurnaliștilor, Federația Europeană a Jurnaliștilor și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor — au depus luni o plângere la Consiliul Europei, exprimându-și îngrijorarea cu privire la consecințele acestei noi legi controversate.
Partidul Dreptate și Justiție (PiS) condus de Jaroslaw Kaczynski a anunțat deja că televiziunea și radioul public, precum și Agenția națională de informații (PAP), care sunt în prezent societăți comerciale controlate de stat, vor fi transformate în instituții culturale patronate de un consiliu al canalelor media naționale, care urmează să fie instituit de noua putere.
Potrivit PiS, aceste schimbări vor duce la ”raționalizarea și scăderea cheltuielilor de administrare a societăților radioului și televiziunii publice, precum și la revenirea la standarde profesionale și etice necesare pentru a-și realiza misiunea publică”.
Opoziția poloneză, în schimb, consideră că este vorba pur și simplu de o preluare a controlului direct asupra acestor canale media de către conservatorii aflați la putere de două luni.
agerpres.ro
Editura Trei va publica, în luna ianuarie, prima carte scrisă de papa Francisc, „The Name of God is Mercy: A Conversation with Andrea Tornielli (Numele lui Dumnezeu este Milostivirea. Un dialog cu Andrea Tornielli)„, volumul urmând să apară în limba română simultan cu lansarea sa la nivel mondial.
Grupul Editorial Trei a nunţat, marţi, că a cumpărat drepturile de publicare a cărţii „The Name of God is Mercy: A Conversation with Andrea Tornielli (Numele lui Dumnezeu este Milostivirea. Un dialog cu Andrea Tornielli)„, scrisă de cel de-al 266-lea papă al Bisericii Romano-Catolice.
În acest volum, pornind de la propria sa experienţă ca preot şi pastor, papa Francisc dezvăluie temeiul învăţăturilor sale: îndurarea, mila, milostivirea. El intră într-un „dialog profund, simplu şi intim” cu cititorii, prin intermediul lui Andrea Tornielli, jurnalist şi expert vaticanist, informează editura Trei.
De asemenea, „The Name of God is Mercy: A Conversation with Andrea Tornielli” este o carte pentru oricine se află în căutarea „unui sens în viaţă„, a „unui drum de pace” sau a „vindecării rănilor fizice şi spirituale„. Totodată, cartea este dedicată atât celor din interiorul bisericii, cât şi celor din afara sa.
În acest volum, papa Francisc explică motivele pentru care a decretat 2016 „Anul Sfânt al Milostivirii”, cunoscut ca un an jubiliar, numit astfel pentru binecuvântarea şi iertarea primite de la Dumnezeu.
Editura Trei va publica volumul în cursul lunii ianuarie, simultan cu lansarea cărţii la nivel mondial.
mediafax.ro
Barack Obama este aşteptat să anunţe măsuri pentru înăsprirea legislaţiei în privinţa armelor. Liderul de la Casa Albă a avertizat încă de aseară că este pregătit să treacă peste Congres pentru a impune aceste restricţii.
Barack Obama spune că planul său de a limita numărul armelor care ajung la populaţie nu va reuşi să împiedice toate crimele sau masacrele, dar cu siguranţă va salva vieţi. În Statele Unite, aproape fiecare locuitor are o armă, iar peste 400.000 de americani şi-au pierdut viaţa în incidente armate din 2001 până acum.
Între timp, situaţia rămâne tensionată în statul american Oregon, acolo unde o aşa-numită miliţie înarmată a ocupat de două zile o clădire guvernamentală, aflată într-o rezervaţie naturală. Protestatarii sunt furioşi după ce doi fermieri care în 2012 au incendiat terenuri federale, au ajuns la închisoare.
digi24.ro
Comentariile sunt închise