Tensiunile din Ucraina | Rusia (nu) răspunde SUA, negocieri privind gaze din rute alternative și independență de 14 februarie

De cealaltă parte, administrația Biden negociază cu Qatarul opțiunea ca monarhia din Golful Persic să furnizeze gaze naturale Europei, în eventualitatea unei sistări a livrărilor din partea Rusiei, deși condițiile preliminare impuse de guvernul de la Doha par să interzică UE (re)vânzarea acestor gaze în afara pieței unionale. De Ziua Îndrăgostiților, Rusia ar putea să ofere pe tavă independența celor două autoproclamate republici separatiste din Ucraina.

Situația din jurul tensiunilor de la granița ruso-ucraineană continuă să fie discutată la nivelul SUA și Rusia, fie că în cadrul negocierilor bilaterale sau pe platforma Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Astfel, potrivit Washington Post, după o săptămână de așteptare, guvernul rus, a trimis o scrisoare la Washington, în care potrivit oficialilor din Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, se cer mai multe explicații pe marginea propunerilor SUA expuse în scrisoarea din 26 ianuarie curent.

Deși situația pare să fie tensionată, lipsa unui răspuns final din partea Rusisei la propunerile americane, reprezintă un semn că Moscova e dispusă să negocieze și să folosească calea diplomației în loc de cea a armelor. De altfel, RIA Novosti citează un înalt oficial rus care declară că la Kremlin se lucrează asupra unui „răspuns combinat”.

Totuși, unele indicii a ceea ce va cuprinde răspunsul final al Kremlinului au fost date de președintele  rus, Vladimir Putin, cu ocazia vizitei aliatului său, premierul maghiar Viktor Orban, la Moscova.

Mai mult, recent, în cadrul unei conferințe cu premierul maghiar, Viktor Orban, liderul rus, Vladimir Putin, a declarat că SUA au ignorat „îngrijorările fundamentale ale Rusiei”, printre care se numără retragerea NATO, cu privire la situația din 1997, ceea ce practic presupune o revenire la împărțirea Europei din perioada Războiului Rece.

„Ni s-a făcut promisiunea că NATO nu se va extinde spre Est cu nici măcar un centimetru. În realitate, au zis una și au făcut alta. Practic ne-au înșelat”, a spus Putin, menționând că trupe NATO și SUA se află în Polonia, România, Bulgaria și în țările baltice și că SUA ar fi cele care doresc să atragă Rusia într-un război.

Recent, publicația El Pais, a anunțat că deține răspunsurile SUA și NATO la propunerile Rusiei, făcând publice cele două documente. O retrospectivă a jurnaliștilor acestei publicații, indică faptul că Washingtonul și Alianța nord-atlantică, refuză cererile Moscovei de retragere a trupelor din estul Europei sau renunțarea la politica ușilor deschis. Contraoferta occidentalilor se rezumă la măsuri de construire a unei încrederi mutuale, bazată pe acorduri de limitare a armamentului și trupelor din zona Europei de Est. Totodată, discuția problemelor ar urma să fie mutată pe platformele internaționale, cum ar fi Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Schimb de replici dure la ONU

Un schimb de replici dure între reprezentanții SUA și ai Rusiei a avut loc în cadrul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, care s-a întrunit într-o ședință, la cererea SUA, pe 31 ianuarie 2022. Potrivit Washington Post, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia a acuzat SUA că ar provoca escaladarea situației și că ar încerca să inducă în eroare comunitatea internațională atunci când afirmă că Moscova s-ar pregăti de invadarea Ucrainei.

La rândul ei, ambasadoarea Linda Thomas-Greenfield a acuzat autoritățile ruse că ar vrea să desfășoare în jur de 30.000 de militari în Belarus, al cărui regim este extrem de apropiat de Kremlin, după valul de contestări și proteste care au avut loc în 2020, dictatorul Lukașenko fiind acuzat că a fraudat alegerile. De altfel, după săptămâni întregi în care toată atenția comunității internaționale a fost axată pe granița de est a Ucrainei, acolo unde sunt situate și cele două  republici autoproclamate, recent este luată în calcul și temerea că o invazie ar putea avea loc și din nordul Ucrainei, lucru apreciat ca fiind mai puțin probabil până acum.

Mai mult, recent, chiar Lukașenko, a declarat că dacă va fi război, Belarus va merge alături de Rusia, precizând că mii de soldați ruși vor apăra țara împreună cu cei bieloruși, scrie Euronews.

În ultimul timp însă mobilizarea din Belarus, sub pretextul unor exerciții militare, stârnește îngrijorări în cancelariile occidentale, întrucât granița de nord a Ucrainei este slab apărată iar o eventuală invazie ar lăsa o cale deschisă spre capturarea Kievului. De altfel, ambasadoarea SUA a susținut că deține dovezi asupra acestui fapt.

„Dacă Rusia invadează, în continuare Ucraina, niciunul dintre noi nu va putea spune că nu am prevăzut acest lucru. Iar consecințele vor fi îngrozitoare, motiv pentru care această întâlnire de astăzi este atât de importantă”, a declarat diplomata americană.

În cadrul ședinței Consiliului de Securitate, Rusia a încercat, cu ajutorul Chinei, să forțeze derularea acesteia cu ușile închise, dar majoritatea controlată de SUA nu a acceptat această propunere.

„Cu sprijinul Washingtonului în Ucraina au ajuns la putere „naziști sadea” la granița cu Rusia, iar acum SUA vrea să transforme în eroi „acele popoare care au luptat de partea lui Hitler”, a mai spus ambasadorul rus la ONU.

Europa și Gazul sau lipsa acestuia: o relație complicată

Întreruperea livrărilor de gaze naturale din partea Rusiei, deși apreciată ca fiind improbabilă, este luată în calcul de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii care desfășoară mai multe negocieri cu guvernele unor state ce ar putea asigura golul care ar urma să apară pe piață. Totuși, o problemă mare este reprezentată de repartiția inegală a rezervelor de gaz dar și a prezenței gazului rusesc în Europa.

Potrivit POLITICO, o eventuală întrerupere a livrării de gaze naturale din Federația Rusă spre Europa, ar afecta cel mai mult țări precum Finlanda, Letonia, Estonia, Bulgaria, Slovacia, Croația și Republica Cehă, întrucât ponderea gazului rusesc în aceste țări se ridică la ⅔ din piața locală energetică. De cealaltă parte, destul de afectate ar fi și Austria, Grecia, Germania, Italia, Lituania, Polonia, Ungaria și Slovenia, unde ponderea gazului rusesc este mai mică, dar se menține la circa 40%.

Publicația internațională mai scrie că printre țările care ar putea furniza mai multe gaze naturale în Europa, se numără Norvegia și Azerbaidjanul, însă acest lucru nu este posibil din cauza capacităților reduse. În această listă poate fi inclus și Regatul Țărilor de Jos, care dispune de zăcăminte în masivul Groningen, dar o eventuală majorare a rezervelor ar stârni opoziția majoră a localnicilor, care vine la pachet și cu frecventele cutremure de pământ din zonă.

Pe listă mai rămâne Algeria, care, de asemenea, ar putea exporta gaze naturale prin conducta Maghreb-Europa, dar conflictul cu Marocul a dus la întreruperea livrărilor, începând cu luna octombrie 2021. O altă variantă ar fi Qatarul, care se află în negocieri avansate cu SUA și UE, una din condiții fiind interzicerea vânzării gazelor în afara UE, ceea ce ar lăsa țări precum R. Moldova într-o situație cu multe necunoscute.

Pe lista de alternative a oficialilor europeni se numără și gazul lichefiat, care în prezent este furnizat în proporție de 70% de SUA. Totuși, experții citați de sursa respectivă susțin că livrările de gaz lichefiat nu ar putea acoperi deficitul lăsat de lipsa gazului rusesc. Această previziune sumbră a fost adeverită recent de declarațiile ministrului qatarez al energiei, Saad Sherida al Khabi, care a menționat că Qatarul nu poate asigura de unul singur necesarul de gaze naturale al Europei în cazul retragerii Rusiei.

Rusia dăruiește independență?

După ce comuniștii ruși au solicitat președintelui rus, Vladimir Putin, să fie luată în considerare posibilitatea recunoașterii independenței celor două  republici autoproclamate separatiste din estul Ucrainei, conducerea Dumei de stat a anunțat luni, 31 ianuarie, că o reuniune la acest subiect va fi convocată pentru data de 14 februarie.

Unii analiști ruși sunt de părere că inițiativa nu ar aparține comuniștilor ruși, afirmând că este foarte probabil ca autorul ei să fie chiar președintele rus Vladimir Putin, conform radio Eho Moskvî. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să confirme sau să infirme această informație, solicitând presei să se adreseze Dumei.

Potrivit The Moscow Times, majoritatea liderilor partidelor din Duma de Stat au anunțat că susțin inițiativa lansată de comuniști. Totodată, Kremlinul și-a manifestat susținerea acestei inițiative legislative, deși Peskov a afirmat că aceasta rămâne o chestiune sensibilă și „este important să fie evitați pașii care ar putea provoca o escaladare a tensiunilor”.

„Un lucru este clar: trebuie să găsim soluții pentru a asigura securitatea cetățenilor și compatrioților noștri în DNR și LNR”, a afirmat speakerul Dumei, Veaceslav Volodin.

Contextul situației…

În luna decembrie 2021, Rusia a fost acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei. Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat. Ceva mai devreme, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin le-a transmis americanilor că dorește ca NATO să nu se extindă în estul Europei.

Tot în acea perioadă, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat în parlamentul de la Kiev că nu exclude posibilitatea unui atac din partea Federaţiei Ruse la sfârşitul lunii ianuarie, indicând că numărul efectivelor comasate de Rusia în apropierea frontierelor cu Ucraina este de 94.000 de persoane. (decembrie 2021)

Ucraina şi aliaţii săi din NATO au tras un semnal de alarmă cu privire la concentrarea de trupe și echipamente militare rusești în apropiere de frontierele Rusiei și Ucrainei în acest an, ceea ce provoacă îngrijorări că ostilităţile aflate în stare latentă în Donbas, în estul Ucrainei, ar putea degenera într-un război deschis.

Ulterior, vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, negociatorul șef al Moscovei la discuțiile cu SUA pe probleme de securitate, a declarat că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să atace, să lovească sau să invadeze Ucraina, în pofida concentrării importante de trupe în apropiere de frontiera ucraineană.

Precizăm că Rusia a transferat trupe în Belarus înainte ca Minskul să anunțe exerciții comune preconizate pentru luna viitoare, pe fondul temerilor că Moscova s-ar putea pregăti pentru o nouă ofensivă militară împotriva Ucrainei. Moscova neagă planurile de a lansa un atac.

Washingtonul a calificat drept „îngrijorătoare” exercițiile militare comune între Rusia și Belarus, anunțate să se desfășoare între 10 și 20 februarie, pe fondul temerilor privind o ipotetică invazie rusă în Ucraina, notează EFE.

„Nu încetez să repet că suntem deschiși dialogului, că suntem pentru o soluție politică. Și o spun din nou”, a afirmat vice-ministrul rus de externe.

 

Diplomatul rus a insistat că Moscova „nu face nimic care să amenințe securitatea Ucrainei”. „Noi nu efectuăm decât manevre și transferăm trupe pe propriul teritoriu. Și vom face asta în continuare”, a spus Riabkov.

Moscova se așteaptă să primească de la SUA și NATO garanții obligatorii din punct de vedere juridic că extinderea Alianței Nord-Atlantice nu va continua, a declarat vice-ministrul rus.