Un grup special de la Bruxelles va supraveghea construcția de autostrăzi și căi ferate în România

Anunțul a fost făcut de comisarul european Adina Vălean, după o întâlnire cu premierul Florin Cîțu și președintele Parlamentului European. Echipa numită „task-force”, este formată din finanțiști și ingineri cu experiență în infrastructură. Specialiştii vor supraveghea fiecare investiție, ca să nu fie loc de fraude și întârzieri. Rețeta a avut deja succes, în Polonia.

Infrastructura de căi ferate din Polonia a fost făcută în mare parte din fonduri europene, transmite stirileprotv.ro. Linii sigure şi rapide, gări şi garnituri moderne, ba chiar şi un tren de mare viteză. În 2013 însă polonezii aveau mari întârzieri în implementarea proiectelor şi refăcuseră ori construiseră abia 150 de kilometri de cale ferată. Comisia Europeană a venit cu inițiativa unui “task-force”, adică un grup de lucru format din specialişti de la Uniune, care să supravegheze derularea proiectelor, de la stadiul de idee până la finalizare. În urma consultanței oferite timp de 5 ani, în 2018, polonezii aveau 1.620 de kilometri de cale ferată modernizată cu 2,8 miliarde de euro, bani europeni. Acelaşi ajutor va fi primit acum de România şi Bulgaria, anunţă comisarul european Adina Vălean, după o întâlnire cu premierul Florin Citu şi şeful Parlamentului European.

Adina Vălean, comisar european pe transporturi:
„Sunt înalţi oficiali ai Comisiei, finanţişti, de la Jasper sau Banca Europeană de Investiţii, oameni cu expertiză în implementarea proiectelor de infrastructură. Vor coordona o formulă de lucru etapizată, astfel încât sprijinul să fie constant, pentru a nu se pierde nici timp, nici bani.”

Zeci de ani de proiecte și studii pentru doar câțiva kilometri de autostradă, în România

În România, proiectele majore de infrastructură au mers foarte greu până acum. La lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva, de exemplu, licitaţia pentru studiul de fezabilitate a fost făcută în 2007, studiul a apărut un an mai târziu, apoi patru ani nu s-a mai întâmplat nimic.

Lucrările au început în 2013, însă tot atunci s-au şi oprit – constructorul a descoperit un cimitir pe traseu, apoi o peşteră cu lilieci şi o haldă de steril. Iar în 2018, autorităţile anunţau că podul peste Mureş ar fi de două ori mai scurt decât prevedea studiul de fezabilitate. Cu chiu, cu vai, traficul rutier pe cei 21 de kilometri ai acestui lot din autostrada A1 a fost deschis în 2019, dar cu restricții de viteză de 80km/h. După 12 ani.

Iar despre autostrada Piteşti – Sibiu se vorbeşte de 30 de ani, însă lucrările pe Valea Oltului nu au început. Poate acum, cu ajutorul specialiştilor europeni, vor demara.

Adina Vălean, comisar european pe transporturi:
„Consultanța se întinde pe mai mulţi ani, creşte şi ritmul de absorbţie şi execuţie, pot fi eliminate întârzieri”

România are, ca şi până acum, toată libertatea de a-şi stabili priorităţile şi politica de investiţii iar experţii vor avea doar rol consultativ. Consultanța este gratuită, iar proiectele noi, sau cele aflate deja în derulare, vor fi ghidate în cele mai mici detalii. Autorităţile noastre vor putea primi sfaturi pe toate palierele, de la materialele de construcţii folosite, la soluţii tehnice moderne şi până la idei privind mijloacele de transport în comun, care pot fi cumpărate cu bani europeni.

Sursa stirileprotv.ro

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. AcceptăAflă mai multe

Hide picture