Despre pierderile enorme ale miliardarilor și acuzațiile aduse la adresa surorii regelui Spaniei

Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute.

Rusia vrea să lupte contra terorismului împreună cu restul lumii, a declarat președintele Vladimir Putin într-un interviu publicat luni, în timp ce a acuzat din nou Occidentul de exacerbarea crizelor internaționale care au contribuit la această amenințare, notează agenția Reuters.

Ne confruntam cu amenințări comune, iar noi încă mai dorim ca toate țările, din Europa și întreaga lume, să-și unească eforturile de a combate aceste amenințări, și încă ne luptăm pentru acest lucru„, a afirmat el într-un amplu interviu acordat ziarului german Bild.

Mă refer nu numai la terorism, ci și la crimă, traficul de persoane, protecția mediului, precum și la multe alte provocări comune„, a spus el.

Dar asta nu înseamnă că noi ar trebui să fim de acord cu tot ceea ce alții decid cu privire la aceste sau la alte probleme„, a insistat el.

Forțele aeriene ruse atacă ținte din Siria și Moscova afirmă că vizează să submineze Statul Islamic, căruia i s-au alăturat mii de cetățeni ruși și care acum reprezintă o amenințare serioasă pentru securitatea ei națională. Gruparea și-a asumat responsabilitatea pentru prăbușirea unui avion de pasageri rusesc în Egipt în luna octombrie, ce a făcut 224 de morți.

Dar Rusia nu s-a alăturat coaliției conduse de SUA ce efectuează lovituri aeriene asupra Statului Islamic în Siria și Irak, iar Washingtonul și aliații săi afirmă că loviturile Moscovei sunt menite doar să-l ajute pe președintele sirian Bashar al-Assad să rămână la putere, amintește Reuters.

Putin a declarat că intervențiile militare occidentale anterioare în Irak și Libia au contribuit la creșterea terorismului în aceste țări și în altă parte, reiterând ceea ce a spus la Adunarea Generala a Națiunilor Unite în septembrie.

El a criticat extinderea NATO spre granițele Rusiei după dispariția URSS în 1991 și instalarea unui scut antirachetă de către Statele Unite, acuzând expansiunea Occidentului după Războiul Rece de exacerbare a crizelor internaționale.
Putin a calificat în mod repetat răsturnarea fostului președinte al Ucrainei Viktor Ianukovici în 2014 după luni de proteste proeuropene drept „o lovitură de stat” și a acuzat Occidentul că a inspirat-o și a contribuit la ea.

În februarie anul trecut, Franța, Germania, Rusia și Ucraina au convenit asupra unui set de acorduri de pace, cunoscute sub numele de acordurile de la Minsk, care au ajutat la oprirea războiului dintre separatiștii pro-Moscova și trupele guvernamentale în sud-estul Ucrainei.

Dar o clauză-cheie a acordului de pace, ce prevede o nouă constituție ucraineană care consacră autonomia regiunilor rebele, rămâne neîmplinită, a spus Putin.

Toată lumea spune ca acordurile de la Minsk trebuie implementate și apoi problema sancțiunilor poate fi reconsiderată„, a declarat Putin ziarului Bild, referindu-se la sancțiunile occidentale impuse Rusiei.

Acest lucru începe să semene cu teatrul absurdului pentru că tot ceea ce este esențial și trebuie făcut în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor Minsk este responsabilitatea autorităților actuale de la Kiev„, a notat el.

Putin a atras atenția asupra unei clauze în acordul de pace care cerea ca Ucraina să introducă reforma constituțională până la sfârșitul anului trecut, calificând aceasta „principala, problemă-cheie în procesul de soluționare„.

Liderii Franței și Germaniei „ar trebui să examineze aceste aspecte mai bine„, a adăugat el, mai notează Reuters.

agerpres.ro

Un eveniment fără precedent are loc în Spania. Sora regelui Spaniei, infanta Cristina, este judecată pentru evaziune fiscală.

Soţul ei, Inaki Urdangarin, este acuzat de fraudă, trafic de influenţă, escrocherie şi spălare de bani. Este vorba despre o anchetă deschisă acum cinci ani. Prinţesa, în vârstă de 50 de ani, este suspectată că şi-ar fi ajutat soțul să deturneze bani publici, aproape 6 milioane de euro, printr-o fundaţie.

Infanta Cristina nu a fost invitată anul trecut la încoronarea fratelui ei, Felipe, care, de altfel, i-a și retras titlul de ducesă de Palma, pe care îl avea din 1997.

Procesul începe la Palma de Mallorca şi va dura până în iunie.

digi24.ro

Premierul britanic, David Cameron, a avertizat că părăsirea Uniunii Europene „nu este răspunsul corect” la problemele Marii Britanii, dar a precizat că va face „totul pentru a funcţiona” dacă alegătorii decid ieşirea din UE, menţionând că nu va demisiona, relatează AFP în pagina electronică.

Cameron a declarat dumnică, într-un interviu pentru BBC, că este „aproape” de un acord privind reformarea Uniunii Europene şi este deschis la soluţii alternative pentru problema ajutoarelor sociale destinate imigranţilor din UE.
Premierul a afirmat că propunerea sa ca imigranţii să aştepte patru ani înainte de a putea primi ajutoare sociale este „în continuare pe masă„, dar ar putea accepta un plan „la fel de puternic” pentru a combate turismul social.

Spre deosebire de mulţi din Europa, noi avem un sistem de ajutoare sociale la care poţi avea acces imediat şi asta creează multe probleme„, a explicat Cameron.

Premierul britanic s-a declarat încrezător că va obţine un acord la summitul UE din februarie şi că un referendum privind menţinerea ţării în UE – promis până la sfârşitul lui 2017 – ar putea avea loc la scurt timp.

Totuşi, el a precizat că votul ar putea fi amânat dacă nu obţine concesii satisfăcătoare din partea Bruxellesului.
Dacă se va ajunge la un acord, Cameron va face campanie pentru menţinerea ţării în UE. „Nu cred că (ieşirea) este răspunsul corect„, a apreciat el.

Întrebat dacă oficialii au un plan de rezervă în cazul unui Brexit, Cameron a precizat că va trebui să facă „tot ce este nevoie pentru a funcţiona„.

Ieşirea din UE ar fi o lovitură pentru reputaţia lui Cameron, dar premierul a menţionat că nu va demisiona, indiferent care va fi rezultatul, precizând că referendumul nu este despre „viitorul unui politician sau al altuia„.
Cameron s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderii din Germania, Ungaria şi Olanda, în cadrul eforturilor diplomatice de a obţine un acord privind reformarea UE.

mediafax.ro

Numărul plângerilor depuse la poliţie în urma agresiunilor sexuale şi furturilor comise în noaptea de Revelion la Koln a depăşit 500, în timp ce la Hamburg au fost depuse peste 100 de reclamaţii, relatează agenţia germană DPA în pagina electronică.

Potrivit unui comunicat al poliţiei, 516 plângeri au fost depuse până în prezent la Koln, faţă de 379 câte erau anunţate anterior, aproximativ 40 la sută dintre acestea referindu-se la agresiuni sexuale.

Comunicatul precizează că un marocan în vârstă de 19 ani a fost arestat în legătură cu atacurile de Revelion, la care ar fi participat aproximativ 1.000 de bărbaţi în faţa principalei gări din oraşul german.

Poliţia examinează de asemenea reclamaţiile care vizează alţi 19 suspecţi identificaţi.

Majoritatea agresorilor ar fi de origine nord-africană sau arabă, ceea ce a alimentat dezbaterile privind decizia Germaniei de a primi peste un milion de imigranţi în ţară anul trecut.

Infracţiuni similare au avut loc de Revelion şi la Hamburg, unde au fost depuse 108 plângeri, dar şi în alte oraşe, într-o măsură mai mică.

Criticată pentru politica sa în favoarea solicitanţilor de azil, pe fondul agresiunilor de la Koln, Angela Merkel a promis înăsprirea legislaţiei.

Cele petrecute în noaptea de Revelion sunt delicte penale respingătoare, care necesită răspunsuri hotărâte„, a declarat Merkel, la finalul unei reuniuni de două zile a conducerii CDU, desfăşurată la Mainz. Înăsprirea legilor „este în interesul cetăţenilor, dar şi în interesul marii majorităţi a refugiaţilor„, a adăugat ea.

Astfel, Merkel a informat că o persoană îşi poate pierde dreptul la azil dacă comite delicte, chiar şi în cazul în care este condamnată cu suspendare.

mediafax.ro

Anul a început prost pentru cei mai bogaţi 400 de oameni din lume, care au pierdut 195 de miliarde de dolari în doar 10 zile.

De vină sunt, în principal, scăderea preţului petrolului şi starea economiei chineze. Directorul executiv al companiei Amazon ocupă primul loc în acest top negativ. Jeff Bezos a pierdut aproape 6 miliarde de dolari, iar acţiunile firmei sale au scăzut cu 10%.

Omul de afaceri mexican Carlos Slim a pierdut şi el 5,7 miliarde de dolari, în timp ce averea lui Bill Gates, co-fondatorul Microsoft şi cel mai bogat om din lume, a scăzut cu patru miliarde şi jumătate de dolari.

De la începutul anului, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a pierdut şi el peste trei miliarde de dolari. Cei mai bogaţi 400 de oameni din lume au o avere cumulată de 3 mii 700 de miliarde de dolari, cam cât Produsul Intern Brut al Germaniei.

digi24.ro

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Acceptă Află mai multe