Despre planurile de apărare ale Rusiei și încălcarea rezoluțiilor ONU de către Coreea de Nord

Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute.

Statele Unite au fost clasificate, pentru prima dată, drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Rusiei, potrivit unui document semnat de preşedintele rus Vladimir Putin, ceea ce indică o deterioare a relaţiilor dintre cele două state, informează agenţia Reuters.

Documentul intitulat „Despre strategia securităţii naţionale a Federaţiei Ruse” a fost semnat de Putin în ajunul Anului Nou, fiind o versiune actualizată a celei din 2009, promulgată de Dmitri Medvedev, pe atunci preşedinte al Rusiei, în care nu erau incluse pe lista de ameninţări nici SUA, nici NATO.

Potrivit documentului, Rusia a reuşit să joace un rol mai mare în rezolvarea problemelor globale şi a conflictelor internaţionale, ceea ce a atras reacţii adverse din partea Occidentului. „Consolidarea Rusiei are loc în contextul unor noi ameninţări la adresa securităţii naţionale, complexe şi interdependente„, se arată în document.

Promovând o politică independentă, internaţională şi internă, deopotrivă, Rusia a declanşat „o reacţie din partea Statelor Unite şi a aliaţilor acestora, care se străduiesc să-şi menţină dominaţia în contextul internaţional, ceea ce e, foarte probabil, să determine o presiune de natură politică, economică, militară şi informaţională” asupra Rusiei.

Relaţiile dintre Rusia şi Occident s-au deteriorat mult după anexarea peninsulei Crimeea, fostă provincie ucraineană, în martie 2014. De atunci, Occidentul a acuzat Rusia de sprijinirea insurgenţilor din estul Ucrainei, însă Moscova a negat implicarea în activităţile rebelilor. Tot în acest context, SUA şi UE au impus sancţiuni cetăţenilor şi companiilor din Rusia.

Documentul susţine că SUA şi UE au susţinut „lovitura de stat anticonstituţională din Ucraina„, care a generat divizarea societăţii ucrainene şi un conflict militar. De asemenea, şi expansiunea NATO a fost calificată drept o ameninţare la securitatea naţională a Rusiei, acuzând că SUA şi-a extins reţeaua de laboratoare biologice militare în ţările învecinate cu Rusia.

Documentul nu include Siria pe lista ameninţărilor la adresa securităţii din Rusia, în condiţiile în care, pe 30 septembrie, Rusia a lansat o campanie militară în Siria care să sprijine regimul Bashar al-Assad şi să lupte contra grupărilor teroriste.

mediafax.ro

Rusia va crea în 2016 trei noi divizii militare pe flancul de vest şi va introduce în serviciu cinci noi regimente de rachete strategice nucleare, a declarat marţi, citat de agenţii, ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu, relatează Reuters în pagina electronică.

Şoigu a făcut acest anunţ în contextul unei reforme – în cadrul căreia Moscova preconizează cheltuieli în valoare de miliarde dolari – a armatei ruse, care efectuează în prezent atacuri aeriene în Siria, după ce a contribuit la anexarea, în 2014, regiunii ucrainene Crimeea.

Şoigu nu a motivat crearea acestor noi divizii, însă a apreciat că va fi una dintre cele mai importante sarcini de anul acesta ale Ministerului Apărării. El a mai anunţat că în 2016 urmează să aibă loc controale la faţa locului în fiecare district militar.

Principalul nostru efort ar trebui să vizeze consolidarea potenţialului forţelor noastre nucleare strategice şi realizarea programului în domeniul Apărării spaţiale„, a declarat Şoigu la această reuniune, citat de RIA Novosti.
Cinci regimente de rachete, echipate cu rachete moderne, complexe, vor intra în serviciul activ în 2016„, a anunţat ministrul.

De asemenea, este necesară o îmbunătăţire a infrastructurii de susţinere a forţelor nucleare, a mai subliniat Şoigu, dând ca exemplu instalaţiile în care îşi au baza submarinele nucleare şi bombardierele nucleare cu rază lungă de acţiune.

Într-un clasament al celor mai importante zece puteri militare din lume, realizat în fiecare an de site-ul Global Firepower, Rusia ocupă locul 2, după Statele Unite ale Americii.

Ierarhia este realizată în baza unor indici care iau în calcul mai mulţi factori, precum capacităţile militare terestre, aeriene şi maritime ale fiecărei ţări, numărul de militari, resursele de care dispune ţara respectivă, situaţia financiară şi poziţia geografică.

Statele Unite ale Americii ocupă de mult timp prima poziţie în clasament.

mediafax.ro

Președinta sud-coreeană, Park Geun-Hye, a lansat miercuri un apel lumii întregi să reacționeze cu fermitate la al patrulea test nuclear nord-coreean și a promis că va face presiuni pentru a obține sancțiuni severe contra Phenianului, relatează AFP.

Experimentul nuclear de la 6 ianuarie, prezentat de Coreea de Nord ca testul reușit al unei bombe cu hidrogen, este o provocare și o „sfidare inacceptabilă” pentru securitatea și pacea lumii, a declarat Park Geun-Hye în conferința sa de presă anuală.

Este timpul să reacționăm cu fermitate contra acestui regim care continuă programul său nuclear în ciuda tuturor, a subliniat ea.

Coreea de Sud acționează alături de Națiunile Unite pentru a obține ca rezoluția care este în studiu în cadrul Consiliului de Securitate să fie cea mai fermă posibil. De asemenea, Seulul vrea să discute cu Statele Unite și aliații săi despre „sancțiuni punitive” suplimentare, a mai afirmat Park Geun-Hye.

Președinta sud-coreeană a făcut aceste declarații în timp ce Camera Reprezentanților a Statelor Unite tocmai s-a pronunțat pentru o înăsprire a sancțiunilor americane contra Coreei de Nord, după modelul sancțiunilor contra Iranului.

Textul nu este definitiv, deoarece nu a fost dezbătut în Senat.

Oamenii de știință au pus la îndoială pe scară largă faptul că bomba de săptămâna trecută a fost o bombă H, mult mai puternică decât bomba atomică obișnuită. Energia degajată a fost prea slabă, au dat ei asigurări.

Indiferent însă de dispozitivul utilizat, a fost al patrulea test nuclear al Coreei de Nord, efectuat cu încălcarea rezoluțiilor ONU care îi interzic orice program nuclear sau balistic.

agerpres.ro

Secretarul american al Trezoreriei, Jack Lew, care a discutat marți la telefon cu ministrul elen de finanțe, Euclid Tsakalotos, a invitat din nou creditorii internaționali să reducă povara datoriei Greciei, potrivit unui purtător de cuvânt al Trezoreriei, citat de AFP.

Salutând adoptarea reformelor în curs, Jack Lew a reiterat „importanța pentru comunitatea internațională să își respecte angajamentele de a plasa datoria greacă pe o traiectorie viabilă printr-o reducere a acesteia, cu condiția ca Grecia să continue să întreprindă reforme„, a afirmat sursa amintită.

Euclid Tsakalotos a început vineri un turneu de șase zile în Europa pentru a discuta cu omologii săi despre necesitatea de a demara discuțiile asupra reducerii datoriei Atenei.

În iulie, Grecia a acceptat al treilea plan de ajutorare internațională în cinci ani, în valoare de 86 de miliarde de euro, și în schimb a lansat numeroase reforme economice și sociale.

Reprezentanții creditorilor — Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană, Mecanismul European de Stabilitate, Fondul Monetar Internațional — vor reveni la Atena cu începere de la 18 ianuarie pentru a face o primă evaluare a progreselor înregistrate în ultimele șase luni.

Un succes al acestei evaluări ar putea duce la deschiderea discuțiilor despre posibilitatea relaxării enormei poveri a datoriei Greciei, care în momentul de față reprezintă 200% din Produsul Intern Brut.

agerpres.ro

Peste 11.000 de romi au fost evacuaţi de autorităţile franceze din taberele în care locuiau în cursul anului 2016, potrivit unui raport publicat marţi de două organizaţii pentru drepturile omului care denunţă politica „nedemnă, inumană şi degradată” a Franţei în privinţa romilor.

În cursul anului 2015, 11.128 de persoane au fost evacuate cu forţa de autorităţi din 111 locuri în care trăiau„, au indicat Liga Drepturilor Omului (LDH) şi Centrul European pentru Drepturile Omului din Roma, în raportul lor anual, potrivit publicaţiei Le Figaro.

Anul 2015 a fost marcat de evacuarea de la sfârşitul lunii august a cartierului Samaritain, unul dintre cele mai vechi cartiere de romi din Franţa, unde locuiau 80 de familii în comuna La Courneuve. Peste 300 de romi au fost evacuaţi atunci, pofida intervenţiei episcopului, prezenţei copiilor şcolarizaţi în cartier şi a mobilizării cetăţenilor.

Organizaţiile pentru drepturile omului semnalează lipsa de soluţii – din ce în ce mai accentuată – privind relocarea celor evacuaţi.

Faţă de 2013 şi 2014, numărul romilor expulzaţi este în scădere. În 2013, s-au înregistrat 19.000 de expulzări în rândul romilor, iar în 2014, 13.500.

mediafax.ro

Edilii din Elveția au o cerere ciudată la început de an – vor ca taxele să fie plătite cu întârziere. Financial Times relatează că un canton din apropiarea Zurichului, Zug se numește, a anunţat că nu va mai da reduceri pentru plata anticipată a impozitelor.

Autoritățile nu vor banii pentru că… ajung de fapt să piardă bani. Dacă încasează mai rapid, atunci trebuie să-i țină în conturi acolo unde, în Elveția, dobânzile sunt cu minus.

Cantonul respectiv susține că dacă va primi banii cu ceva întârziere poate economisi 2,5 de milioane de franci elveţieni pe an. Iar exemplul cantonului Zug ar putea fi urmat și de altele.

digi24.ro

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Acceptă Află mai multe

Hide picture