Despre suspendarea Tratatului Schengen și un nou record pentru rubla rusească
Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute, reflectate în presa internațională.
Ucraina intenţionează să lanseze o nouă iniţiativă diplomatică pentru recuperarea Peninsulei Crimeea de la Rusia, anunţă ministrul ucrainean al Finanţelor, Natalia Iaresko, citată de site-ul agenţiei Reuters.
„Nu ne-am împăcat cu ideea pierderii regiunii Crimeea. Vom iniţia presiunile pentru recuperarea regiunii Crimeea„, a declarat Iaresko la Forumul Economic de la Davos.
Rusia a anexat provincia Crimeea în martie 2014, o manevră condamnată puternic de Occident, care a aplicat sancţiuni Moscovei.
De curând, Ucraina a întrerupt alimentarea cu electricitate a Crimeei, iar preşedintele Petro Poroşenko a cerut reinserţia fostei regiuni.
mediafax.ro
Un nou record pentru rubla rusească. Aceasta a depășit pragul de 90 de ruble pentru un euro, scrie gazeta.ru.
Acum, un euro va putea fi tranzacționat cu 91,439 ruble și reprezintă un record nemaintâlnit până acum în Rusia.
unimedia.info
Comisia Europeană ar putea propune suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, afirmă surse din cadrul Uniunii Europene citate de presa italiană.
„În cazul unor ameninţări grave şi persistente asupra frontierelor externe ale Spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate propune Consiliului activarea articolului care prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere timp de doi ani„, a declarat un oficial din cadrul Executivului UE citat de site-ul agenţiei ANSA.
Conform altor surse europene, citate de site-ul TGcom.it, Comisia Europeană ar putea propune oficial suspendarea Schengen cu ocazia viitorului summit al Consiliului European.
Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, în contextul crizei imigraţiei.
„În situaţii de ameninţări grave la adresa ordinii publice sau de riscuri privind securitatea internă, un stat membru Schengen poate reintroduce controale la frontiera internă pentru cel mult 30 de zile sau pe durata previzibilă a riscului la adresa ordinii publice dacă perioada depăşeşte 30 de zile„, se arată în Articolul 23(1) al Regulamentului CE 562/2006 privind funcţionarea Schengen. Măsurile de control la frontiere pot fi prelungite pe un termen de până la 24 de luni.
Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an, situaţie care a generat dispute între statele membre UE şi măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spaţiului Schengen. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau zilele trecute că Uniunea Europeană are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza imigraţiei, altfel există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro.
„Avem la dispoziţie două luni pentru a aduce sub control situaţia imigraţiei: Consiliul European din martie va fi ultima ocazie de a verifica funcţionarea strategiei noastre. Altfel, ne vom confrunta cu o criză precum prăbuşirea Schengen„, declara Donald Tusk.
Preocupări similare a exprimat şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. „În acest moment, există risc asupra Schengen, mâine vor apărea întrebări referitoare la necesitatea de a avea o monedă comună: Uniunea Europeană este ameninţată la bază, iar noi abia dacă ne dăm seama de acest lucru„, a spus Juncker.
Jean-Claude Juncker avertiza că cetăţenii Uniunii Europene vor găsi mai greu locuri de muncă, iar economia comunitară va avea de suferit în cazul în care Spaţiul Schengen s-ar destrăma din cauza crizei imigraţiei. La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a afirmat că menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen este esenţială pentru prosperitatea economică a zonei euro.
mediafax.ro
„Zeci de milioane” de dolari, bani în numerar ai grupării Statul Islamic, au fost distruși în ultimele luni în incendiile provocate de nouă bombardamente ale coaliției care luptă împotriva acestei organizații, a anunțat miercuri un purtător de cuvânt al Pentagonului.
„A bombarda această colecție de bani gheață arată că lovim din plin acest inamic„, a declarat colonelul Steve Warren (foto) într-o videoconferință transmisă de la Bagdad, citat de AFP.
Statul Islamic a strâns milioane de dolari în moneda locală și bilete verzi în teritoriile pe care le controlează din 2014 în Irak și Siria, în urma vânzării ilegale de petrol.
Într-o înregistrare video publicată în alb-negru de comandamentul coaliției internaționale care luptă împotriva Statului Islamic și este condusă de Statele Unite, pot fi văzute mii de bancnote care zboară deasupra unor nori denși de fum în cursul unui bombardament asupra unei bănci locale din apropiere de Mosul, în nordul Irakului.
ziare.com
Sistemul Solar ar putea să includă o a noua planetă, de 10 ori mai mare decât Terra şi care s-ar afla dincolo de orbita lui Neptun, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani, ce a fost publicat, miercuri, informează Reuters.
Simulările computerizate arată că această planetă misterioasă, dacă există cu adevărat, ar orbita în jurul Soarelui la o distanţă de 50 de ori mai mare decât distanţa dintre astru şi Terra, au precizat cercetătorii de la California Institute of Technology din Pasadena (Caltech).
Deocamdată, planeta respectivă nu a fost observată în mod direct.
„O parte substanţială a Sistemului Solar aşteaptă să fie descoperită, iar acest fapt este foarte interesant„, a spus astronomul Mike Brown, coordonatorul acestui studiu, publicat în Astronomical Journal.
Mike Brown şi astronomul Konstantin Batygin, care lucrează tot la Caltech, au fost la început sceptici în privinţa posibilităţii ca o planetă atât de mare să fi scăpat până acum capacităţii oamenilor de a detecta corpuri cereşti în interiorul Sistemului Solar.
Însă ei au calculat, prin simulare computerizată, efectele gravitaţionale pe care le-ar avea această planetă ipotetică asupra mai multor corpuri cereşti cunoscute, aflate în acea regiune a Sistemului Solar, şi au găsit o potrivire aproape perfectă a datelor.
Acelaşi model computerizat a „prevăzut” locurile în care s-ar afla şi alte obiecte cereşti dincolo de orbita planetei Neptun, într-o regiune cunoscută sub denumirea „Centura Kuiper”. Acele obiecte cereşti erau deja evidenţiate într-o serie de analize şi cercetări anterioare.
Un studiu realizat anterior de Mike Brown a ajutat Uniunea Astronomică Internaţională să stabilească faptul că Pluto nu este cea de-a noua planetă din Sistemul Solar, clasând-o în categoria „planetelor pitice”, după descoperirea altor corpuri cereşti, de dimensiuni apropiate şi acoperite de gheaţă, dincolo de orbita planetei Neptun.
„Toţi acei oameni care s-au supărat atunci când au aflat că Pluto nu mai este o planetă pot să se simtă încântaţi de acum înainte, pentru că acolo, în spaţiu, există o altă planetă, care este reală şi care aşteaptă să fie descoperită„, a spus Mike Brown.
zf.ro
Comentariile sunt închise