Eurodeputatul, Siegfried Mureşan: Toate fondurile UE care urmează să fie accesate de RM vor implica şi programul Green Deal

59

Raportorul Parlamentului European privind finanţarea Pactului Ecologic European (Green Deal), Siegfried Mureşan a vorbit într-un interviu exclusiv pentru TVR MOLDOVA despre noul proiect UE, despre finanţări şi perspectivele pentru Republica Moldova de a accesa fonduri pentru protecţia mediului.

TVR MOLDOVA: Domnule Siegfried Mureşan, vă rugăm să ne explicaţi ce prevede acest Pact Ecologic European mai mult cunoscut ca Green Deal şi de ce întreaga Uniune Europeană a decis să adopte acest proiect?

Siegfried Mureşan: În Uniunea Europeană tot mai mulţi oameni spun următorul lucru: vrem combaterea schimbărilor de climă, vrem să reducem emisiile de CO2, vrem să protejăm mai bine mediul înconjurător, vrem să îmbunătăţim mai mult eficienţa energetică. De aceea am decis la nivelul Uniunii Europene să facem mai multe în acest domeniu pentru protecţia mediului înconjurător. În special tinerii au aşteptări mari de la oamenii politici în acest domeniu. Din acest motiv UE a lansat un program ambiţios care se numeşte Pactul Ecologic European (Green Deal European). De fapt în acest proiect se vor include toate programele Uniunii Europene de protecţie a mediului. Pactul Ecologic European a fost lansat în luna decembrie, multe din detalii încă trebuie stabilite. În ianuarie a fost prezentat planul de finanţare al acestui program, iar eu sunt responsabil din partea Parlamentului European de finanţare. UE spune aşa: vrem să punem la dispoziţie fonduri pentru investiţii în surse noi de energie pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice pentru reducerea emisiilor de CO2. În plus, vrem să ajutăm cu fonduri europene regiunile Uniunii Europene care vor trebui să facă cele mai mari ajustări în tranziţia spre o economie verde. De exemplu, în România avem Valea Jiului şi zona Olteniei în care mineritul este foarte  puternic extins, apoi avem termocentrale pe cărbune, ori cărbunele poluează mult mediul. Aceste centrale vor trebui înlocuite iar în aceste zone se va face o tranziţie spre noi forme de energie, probabil termocentralele pe cărbune vor fi înlocuite cu termocentrale pe gaz. În aceste condiţii oamenii vor trebui să se adapteze şi să-şi găsească locuri de muncă în alt domeniu. De aceea UE spune că va ajuta cu fonduri europene zonele cele mai puternic afectate.

TVR MOLDOVA: La Forumul economic de la Davos s-a discutat intens problema schimbărilor climatice. La nivel global nu există un consens la acest capitol, cel puţin Administraţia Trump, nu putem spune toate Statele Unite, dar Donald Trump spune că o asemenea problema nu ar exista. Cât de eficientă poate fi această politică europeană privind ecologia dacă alţi factori globali neagă existenţa unei asemenea probleme?

Siegfried Mureşan: Întrebarea dumneavoastră este foarte importanta şi ascunde mai multe întrebări şi subiecte care trebuie spuse. Într-adevăr aveţi dreptate, UE nu mai este la momentul actual cel mai mare poluator din lume. Dacă noi (nr. UE) suntem responsabili şi reducem emisiile de CO2 putem deveni un model pentru ceilalţi şi în plus vom produce curat fără diferite emisii mai multe produse economice de exemplu oţel. Avem în vedere introducerea unor taxe vamale pentru produsele importate în UE la producerea cărora au avut loc mari emisii de CO2. Adică, dacă ai produs oţel în China sau India şi ai poluat mediul înconjurător şi dacă îl aduci în UE atunci vei fi obligat să achiţi nişte taxe suplimentare. Prin asemenea măsuri vom încuraja şi alte zone să reducă emisiile de CO2. În ceea ce priveşte SUA vă pot spune că sunt puţini oameni politici acolo care neagă schimbările climatice. Adevărul este că la nivelul mai multor regiuni din Statele Unite, la nivelul multor state americane sunt multe proiecte bune care duc la sporirea eficienţei energetice. Cel mai mare stat american, California îşi reduce constant emisiile de CO2 prin introducerea autobuzelor electrice, prin stimularea introducerii autoturismelor electrice. Chiar dacă la nivelul Guvernului American se întâmplă unele lucruri la nivelul statelor şi a mediului privat, oamenii sunt tot mai conştienţi de nevoia de a proteja mediul înconjurător şi se investeşte în eficienţa energetică. Este importantă reducerea de CO2 de către toţi. Nu este important doar mediul în care noi trăim, este important şi mediul înconjurător apropiat. Dacă la Chişinău ai doar autoturisme poluante, calitatea aerului nu este bună. Dacă reuşeşti să îmbunătăţeşti parcul rutier, dacă reuşeşti să îmbunătăţeşti eficienţa energetică, si să reduci emisiile de CO2 este clar că oamenii vor avea o viaţă mai bună, un aer mai curat şi doar cei din oraş dar şi cei din proximitate vor avea aer mai curat. Situaţia trebuie privită atât la nivel macro cât şi micro. Da trebuie să încurajăm întreaga Planetă să reducă emisiile de CO2; dar  aceasta nu înseamnă că trebuie să încurajăm acest proces şi la nivel local. Indiferent ce se întâmplă în China, dacă la Chişinău sau Bucureşti reuşim să reducem emisiile de CO2, să aducem autoturisme ecologice, să redresăm eficienţa energetica este clar că oamenii vor avea o calitate a vieţii şi a aerului mai bună.

TVR MOLDOVA: Domnule Mureşan, aţi vorbit despre un program amniţios, despre finanţare, despre calendar. Ne puteţi da câteva repere când acest proiect Green Deal ar putea trece de la stadiul de program la implementare şi despre ce finanţe ar fi vorba?

Siegfried Mureşan: Suntem la începutul acestui proiect, multe detalii trebuie negociate şi legiferate. Propunerea este să alocăm 7, 5 miliarde de euro fonduri europene, bani suplimentari în plus fondurilor care au existat pentru Agricultură, Infrastructură, Justiţie. Aceşti bani vor avea destinaţia de a ajuta zonele afectate ecologic. Întrebarea este cum vor fi cheltuiţi aceşti bani? Sunt zone în care se va face tranziţia de la un tip de economie la altul. De la minerit la alte ramuri care vor fi necesare într-o economie verde. Eu nu vreau ca aceşti bani să meargă doar în focuri de paie, în măsuri de genul, cursuri de reconversie profesională, deoarece ştiu că pe urma unor asemenea cursuri oamenii nu au un mare beneficiu. Degeaba reconverteşti mineral în bucătar dacă nu este nevoie de bucătari în acea zonă. Ceea ce încerc să vă spun este că aceste zone vor avea nevoie de dezvoltare economică. De aceea voi dori ca banii care vor veni să meargă către IMM-uri, la oameni de afaceri, la tineri întreprinzători, la investitori care să genereze dezvoltare economică, să creeze locuri de muncă. Dacă încerci doar să reduci efectul social al închiderii minelor nu creezi nimic sustenabil. Deci sunt 7,5 miliarde de euro pe care eu vreau să-i văd băgaţi în dezvoltare economică. Din aceşti bani, Polonia care este ţara cu cele mai multe termocentrale pe cărbune va primi cea mai mare parte a banilor, 2 miliarde de euro. Apoi urmează Germania care are de asemenea mineritul extins, va primi peste 800 de milioane de euro, iar apoi România, 750 de milioane de euro. Pe lângă aceşti bani, UE va mai crea un fond de 100 de miliarde de euro garantat din fonduri europene pentru susţinerea investiţiilor în crearea noilor surse de energie, în energie regenerabilă şi în eficienţă energetică. Pentru România va fi important retehnologizarea termocentralelor pe cărbune în termocentrale pe gaz. Este un process destul de simplu din punct de vedere tehnologic, nu ne putem despărţi în acelaşi moment şi de cărbune şi de gaz. Gazul trebuie să devină pentru următoarele câteva zeci de ani o sursă de tranziţie spre energia verde. De asemenea trebuie permisă energia nucleară, avem în România două reactoare la Cernavodă şi mai vrem să construim altele două. Cele 100 de miliarde sunt bani rambursabili.

TVR MOLDOVA: Republica Moldova este un stat asociat UE fiind membru al Parteneriatului Estic. Va fi aplicat şi la nivelul Chişinăului acest proiect green Deal?

Siegfried Mureşan: Republica Moldova nefiind la moment în UE, Bruxelles-ul nu-i va putea impune noi obiective pe mediu. Un lucru însă este clar, din noul buget al UE, toate fondurile europene pe care Republica Moldova le cunoaşte, unele dintre ele le-a accesat deja, o alta parte  se vor referi la protecţia mediului şi acest lucru este important de cunoscut şi la Chişinău, astfel vorbim despre investiţii în mai multe surse de energie regenerabilă, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, reabilitări termice a clădirilor ş.a. În următoarele luni se va negocia ce fonduri va primi Republica Moldova în următorii şapte ani, dar este clar că proiectele ce vizează mediul înconjurător vor fi printre cele mai solicitate. Am fost de exemplu la şcoli în Republica Moldova unde am văzut centrale pe biomasă instalate de UE şi copiii au condiţii decente de învăţare. Deja constatăm că UE a făcut investiţii în acest domeniu în Republica Moldova.

Cmentariile sunt închise