REPUBLICA MOLDOVA A MAI PIERDUT UN DOSAR LA CEDO

Republica Moldova a mai pierdut un dosar la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Este cazul cetățeanului Republicii Moldova, Oleg Morari care a fost condamnat pentru obținerea un pașaport românesc fals. Condamnarea sa a fost bazată pe probe obținute în timpul unei operațiuni sub acoperire efectuate de poliție. În opinia Curții, reclamantul a fost provocat să comită fapta penală, pentru care a fost condamnat.

Potrvit informațiilor publicate pe site-ul Juriștilor pentru drepturile omului în ianuarie 2008, poliția din municipiului Bălți a plasat un anunț într-un ziar cu privire la solicitarea ajutorului în obținerea pașapoartelor românești, la care reclamantul a răspuns cu un apel telefonic. Ca urmare a acelui apel, reclamantul s-a întâlnit cu un agent sub acoperire. După întrevedere cei doi au căzut de acord să se anunțe reciproc în cazul în care găsesc o modalitate mai ușoară de a obține pașaportul. După ce a fost sunat peste câteva săptămâni de agentul sub acoperire, Oleg Morari i-a răspuns că a găsit o persoană care i-ar putea ajuta să obțină actele de identitate. Polițistul a refuzat să contacteze persoana care presta servicii de obținerea a pașapoartelor românești. În schimb, agentul sub acoperire i-a propus reclamatului ca persoana responsabilă falsificarea actelor de identitate să fie sunată de un coleg și să acționeze în calitate de intermediar în acest aranjament.

La realizarea tranzacției din aprilie 2008, reclamantul a fost reținut de poliție.

Prima instanță nu a luat în considerare argumentele reclamantului cu privire la înscenarea acțiunilor. Celelalte două instanțe superioare, care au examinat apelul și recursul în martie 2009 și iulie 2009 au examinat afirmațiile lui Morari drept o provocare din partea sa. Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție și-au argumenta deciziile pe motiv că Oleg Morari a fost primul care a telefonat pe numărul indicat în anunțul din ziar. Instanțele au refuzat de a audia agenții sub acoperire.

În opinia Curții era primordial, în circumstanțele din speță, de a audia agenții provocatori, pentru a examina în mod corespunzător chestiunea provocării invocată de reclamant. Totuși instanțele naționale au omis această audiere. Curtea a reamintit, că cerința generală este ca agenții sub acoperire și alte persoane ce pot mărturisi în privința provocării trebuie audiați în instanță și intervievați de apărare, sau cel puțin omisiunea audierii trebuie motivată detaliat.

Curtea a acordat reclamantului cu titlul de prejudiciu moral suma de trei mii 500 de euro și peste 1800 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Acceptă Află mai multe

Hide picture