Despre cei mai mari producători de armament și numărul jurnaliștilor ținuți ostatici în întreaga lume

Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute.

Producătorii occidentali de armament continuă să domine piața mondială, dar vânzările lor sunt în declin comparativ cu cele ale concurenților din Rusia, care și-au sporit cota de piață, relevă un raport publicat de Institutul Internațional de Studii pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), preluat de Agerpres.

Astfel, deși dețin peste 80% din piața mondială, valoarea vânzărilor societăților din SUA și Europa Occidentală a scăzut cu 3,2% în anul 2014 comparativ cu anul anterior, scăderea fiind mai pronunțată în cazul celor europene față de cele americane.

În schimb, vânzările companiilor producătoare de armament din restul lumii au crescut anul trecut cu 25%, iar în rândul acestora se distinge Rusia, care și-a sporit valoarea exporturilor de armament cu 50%, cota ei de piață ajungând la 10%, având ca principali clienți China și India.

În plus, 19 companii din cadrul complexului militar-industrial rus sunt înscrise în topul primilor 100 de producători mondiali de armament.

Se pare că sancțiunile occidentale impuse Rusiei în urma destabilizării Ucrainei nu au afectat semnificativ industria rusă de apărare, deși companiile din acest sector au fost direct vizate.

Mai mult decât atât, experți în domeniu afirmă că aceste sancțiuni au încurajat Rusia să se bazeze pe forțe proprii în perfecționarea tehnologiilor militare.

digi24.ro

Răsturnare de situaţie în cadrul anchetei privind prăbuşirea unui avion de pasageri rusesc, în Egipt.

Potrivit unui raport al oficialilor de la Cairo, nu există dovezi potrivit cărora aparatul cu 224 de persoane la bord a fost doborât de terorişti.

La 31 octombrie, un Airbus A-321 s-a dislocat brusc, la 10.000 de metri altitudine, la 23 de minute după ce decolase din stațiunea balneară Sharm el-Sheikh, în sudul peninsulei Sinai.

Luna trecută, un membru al echipei de anchetă egiptene spunea că avionul companiei ruseşti Metrojet s-a prăbuşit, pe 31 octombrie, în peninsula Sinai, în urma exploziei unei bombe. Sursa citată afirma că a auzit sunetul unei explozii în înregistrările recuperate de pe cutia neagră.

Ulterior, reprezentanţii grupării teroriste Stat Islamic au revendicat prăbuşirea avionului. Filiala egipteană a organizației teoriste Stat Islamic a susținut că a plasat o bombă de mici dimensiuni în interiorul avionului, iar anchetatorii ruși au ajuns, în noiembrie, la concluzia că într-adevăr a fost un atentat. Experții consultați, în unanimitate, au validat această ipoteză, bazându-se pe faptul că aeronava s-a rupt și că nu a existat nicio alertă prealabilă la bord, potrivit datelor celor două cutii negre. Un alt argument a fost aria mare de răspândire a fragmentelor avionului.

Comisia de anchetă tehnică nu are, deocamdată, niciun indiciu că ar fo vorba de un act ilegal sau terorist”, a declarat luni ministrul egiptean al aviației civile într-un comunicat. El a precizat că respectiva comisie își continuă activitatea.

Reacționând imediat la comunicatul autorităților de la Cairo, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu poate decât să reia concluziile experților ruși și ale serviciilor speciale ruse, care au indicat că a fost vorba de un act terorist.

După ce inițial Rusia a ezitat să califice explozia drept act terorist, la 17 noiembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că anchetatorii ruşi au găsit dovezi că o bombă plasată la bordul avionului a fost la originea prăbușirii și a promis că îi va pedepsi pe cei responsabili, indiferent în ce punct al planetei s-ar afla ei.

În aceeași zi, șeful serviciilor secrete ruse a anunțat că „un mecanism exploziv artizanal cu o putere echivalentă cu 1 kg de TNT” a explodat la bordul aparatului. Analizele asupra rămășițelor aeronavei au revelat „urme ale unui explozibil de fabricație străină”, a adăugat el.

Încă de la producerea incidentului, Egiptul s-a străduit să nege ipoteza atentatului, de teamă că îi va fi afectat turismul, pilonul principal al economiei sale extrem de fragile. Cairo a respins, de asemenea, orice acuzație referitoare la modul mai puțin riguros în care s-ar face controlul bagajelor și al pasagerilor pe aeroporturile sale.

digi24.ro

Forțele de poliție au reținut, în Franța, Norvegia și România, 12 persoane suspectate că au comis diverse infracțiuni cibernetice folosindu-se de programe malware de tip troian, a anunțat luni Oficiul European de Poliție (Europol), transmite AFP și Agerpres.

Coordonată de Europol, operațiunea, la care au participat nouă țări, s-a desfășurat în primele două săptămâni ale lunii decembrie. În cadrul operațiunii, au fost realizate numeroase percheziții, care au dus la confiscarea de calculatoare și la închiderea unor conturi de internet, a precizat Europol într-un comunicat.

Cei 12 suspecți, în principal adolescenți sau tineri adulți, sunt acuzați că au folosit programe malware pentru a colecta date bancare și pentru a realiza tranzacții financiare frauduloase.

Suspecții arestați în România ar fi comis atacuri cibernetice asupra unor companii americane din țară.
Potrivit Europol, este ‘puțin probabil’ ca persoanele reținute să facă parte din aceeași organizație.

Poliția norvegiană a anunțat că a reținut cinci suspecți, cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani.
Europol nu a precizat numărul persoanelor arestate în România și Franța.

Programele malware folosite erau ‘cai troieni’, mai exact programe-spion instalate fraudulos pe telefoane, tablete sau calculatoare, fără știrea utilizatorului.

Ele permit în special colectarea de parole sau de date bancare, dar și înregistrarea de la distanță a activității webcam-ului de pe calculatorul infestat cu virus.

deschide.md

Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică, într-un interviu televizat, că dorește să ‘reducă drastic’ numărul refugiaților primiți în Germania, mesaj ce ar putea semnala un compromis major făcut partenerilor ei din coaliție care o critică pentru politica ușilor deschise față de migranți, transmite agenția Reuters.

Până în prezent, șefa executivului de la Berlin a rezistat presiunilor venite din interiorul coaliției guvernamentale pentru plafonarea numărul migranților, care a trecut oficial săptămâna aceasta pragul de un milion pentru anul în curs, noi presiuni fiind așteptate la congresul formațiunii sale, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), ce se va desfășura luni și marți la Karlsruhe.

În același timp avem în vedere preocupările oamenilor, care se tem de viitor, și în consecință dorim să reducem, să scădem drastic numărul celor care vin la noi„ , a indicat Angela Merkel în interviul acordat postului de televiziune ARD, făcând astfel aluzie și la resentimentele apărute în rândul populației germane din cauza numărului prea mare de migranți veniți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. Ea a menționat totuși că termenul ‘limită’ nu se regăsește în rezoluția ce va fi dezbătută la Congresul CDU, dar a subliniat că în interiorul formațiunii există un sprijin larg pentru reducerea numărului migranților.

La acest congres va fi discutată și o strategie prin care Germania să evite primirea în continuare a unui număr semnificativ de refugiați. Printre elementele acestei strategii se regăsesc colaborarea cu Turcia împotriva traficanților, îmbunătățirea condițiilor din taberele de refugiați din țările vecine Siriei (Turcia, Liban și Iordania), consolidarea controlului frontierelor externe ale UE, dar și adoptarea la nivel european a unor cote permanente pentru redistribuirea automată a tuturor migranților ce vor veni de acum înainte în Europa, nu doar a celor 160.000 a căror repartizare a fost decisă în luna septembrie.

agerpres.ro

Un număr de 54 de jurnaliști sunt ținuți ostatici în întreaga lume, un număr în creștere față de cei 40 înregistrați la finalul anului trecut, când însă s-au înregistrat mai multe cazuri de răpiri de jurnaliști decât în 2015, relevă bilanțul anual al organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), citat marți de AFP.

Bilanțul nu include numărul jurnaliștilor uciși în acest an, care va fi anunțat de organizația neguvernamentală internațională la finalul lunii decembrie.

Creșterea numărului de jurnaliști luați ostatici, printre care o femeie, este legată de o adevărată ‘explozie’ a răpirilor de reprezentanți ai presei în Yemen.

Siria este țara unde au avut loc cele mai multe cazuri de răpiri de jurnaliști (26) de către entități non-statale, 18 dintre aceste cazuri având ca autor gruparea Statul Islamic.

În anumite zone de conflict, s-a dezvoltat o adevărată industrie a ostaticilor„ , a explicat secretarul general al RSF, Christophe Deloire, citat într-un comunicat de presă.

Numărul jurnaliștilor încarcerați la nivel mondial este de 153, în scădere cu 14% față de anul trecut.
China, Egiptul, Iranul și Eritreea se remarcă drept cele mai mari închisori din lume pentru jurnaliști„ , se mai arată în bilanțul anual al RSF.

În 2015, opt jurnaliști au fost dați dispăruți, conform RSF, care explică faptul că un jurnalist este considerat dispărut „atunci când nu există elemente suficiente pentru a ajunge la concluzia că el a fost victima unei omucideri sau a unei răpiri și când nu a fost difuzată nicio revendicare credibilă„ .

În regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord în acest an s-au înregistrat cei mai mulți jurnaliști dați dispăruți. În opinia RSF, „incertitudinea care planează asupra sorții celor dispăruți constituie o armă redutabilă pentru descurajarea celor care ar dori să plece în misiune în zone de risc„.

agerpres.ro

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Acceptă Află mai multe

Hide picture