Despre intenția Ucrainei de a-și recupera peninsula Crimeea și tragedia din Japonia

Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute, reflectate în presa internațională.

Ucraina dorește crearea unui mecanism internațional care implică Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru recuperarea peninsulei Crimeea anexată de Rusia, a declarat joi președintele ucrainean Petro Poroșenko, relatează AFP.

Vom propune crearea unui mecanism internațional pentru a pune capăt ocupației peninsulei. Formatul optim ar fi ‘Geneva plus’ cu participarea partenerilor noștri din Uniunea Europeană și a Statelor Unite ale Americii și, probabil, a țărilor care au semnat memorandumul de la Budapesta” — Rusia, Marea Britanie și SUA—, care s-au angajat să fie garanții suveranității Ucrainei în 1994 după ce fosta republică sovietică a renunțat la armele sale nucleare.

Totodată, președintele Petro Poroșenko a afirmat că Ucraina dorește să preia în 2016 controlul teritoriilor din estul Ucrainei aflate în prezent în mâinile rebelilor proruși.

În 2016, suveranitatea ucraineană trebuie restabilită în teritoriile ocupate în regiunile Donețk și Lugansk”, unde conflictul armat a ucis peste 9.000 de persoane, a afirmat Poroșenko, promițând să utilizeze numai mijloace politice și diplomatice pentru atingerea acestor scopuri.

agerpres.ro

Procurorii germani au anunţat că oferă o recompensă de 10.000 de euro pentru informaţii care pot duce la arestarea suspecţilor în cazul agresiunilor sexuale din noaptea de Revelion de la Koln, relatează Reuters în pagina online.

Peste 600 de femei din mai multe oraşe din Germania au depus plângeri privind agresiuni sexuale şi furturi comise de Revelion, iar anchetele poliţiei se concentrează pe imigranţi clandestini din Africa de Nord şi solicitanţi de azil.
Incidentele au alimentat nemulţumirile opiniei publice privind decizia cancelarului Angela Merkel de a permite accesul imigranţilor şi refugiaţilor în ţară, în condiţiile în care numărul acestora a depăşit 1,1 milioane anul trecut.
Parchetul din Koln a anunţat joi că mai multe detalii despre recompensa menită să ajute la identificarea suspecţilor vor fi comunicate de poliţie săptămâna aceasta, scrie Mediafax.

Poliţia germană a precizat că, până în prezent, a reuşit să identifice 32 de persoane suspectate de implicare în violenţele din Koln, inclusiv 22 care intenţionau să ceară azil în Germania.

Agresiunile au şocat opinia publică şi i-au determinat pe politicieni să introducă pedepse mai aspre pentru solicitanţii de azil şi străinii care comit infracţiuni.

Astfel, cancelarul Angela Merkel a informat că o persoană îşi poate pierde dreptul la azil dacă comite delicte, chiar şi în cazul în care este condamnată cu suspendare.

mediafax.ro

Profesorul care însoțea grupul de elevi din Lyon surprins miercuri de o avalanșă în Alpii francezi a fost acuzat joi de omucidere involuntară, după ce doi dintre liceeni au murit, relatează AFP și DPA.

Căderea de zăpadă a mai ucis și o a treia persoană, ”posibil un ucrainean”, care schia, ca și adolescenții francezi, pe o pistă de mare dificultate închisă din zona Deux Alpes, potrivit procuraturii din Grenoble.

Bilanțul tragediei include și doi schiori grav răniți, adolescenți găsiți în stop cardio-respirator de echipele de salvare.

Avalanșa s-a produs la o altitudine de 2.800 de metri, în jurul orei locale 16.00, și, potrivit unor martori de la fața locului, este posibil să fi fost declanșată de un grup de aproximativ 15 persoane, majoritatea ungari și români, care schiau în afara pistei, deasupra locului în care se aflau tinerii din Lyon.

Zece dintre elevi și profesorul lor, care trecuseră peste banda care bara accesul pe pista de schi, au fost antrenați de căderea de zăpadă, a precizat procurorul Jean-Yves Coquillat într-o conferință de presă.

El a afirmat că profesorul, internat în prezent din cauza rănilor suferite, și-a asumat un risc nepermis, intrând ”în deplină cunoștință de cauză” cu copii în zona interzisă.

În dimineața respectivă, elevii își exprimaseră dorința de a schia acolo”, iar un alt profesor care însoțea grupul din Lyon s-a opus și a rămas la hotel cu o parte dintre elevi, a menționat procurorul. El a adăugat că profesorul pus sub acuzare va fi supus și unei analiza psihiatrice pentru a se vedea dacă era capabil să conducă un grup de copii.

După primele ninsori importante din această iarnă, la începutul anului, au fost emise avertizări în legătură cu riscul crescut de avalanșă din Alpii francezi. Cu toate acestea, patru persoane și-au pierdut anterior viața în avalanșe în această zonă: doi alpiniști lituanieni, în 3 ianaurie, și doi schiori — un spaniol și un ceh—, în 5 ianuarie.

agerpres.ro

Poluarea a ucis mii de pești, în ultimele zile, în zona desemnată pentru competiția de navigație din cadrul Jocurilor Olimpice de vară de la Rio de Janeiro, relatează presa locală.

Peștii morți au fost localizați în diferite locuri din Guanabara Bay, locul concursului de navigație pentru Jocurile Olimpice, care vor începe în luna august.

Experții autorității de stat de mediu din Rio de Janeiro au testat apa și au determinat că există un grad ridicat de poluare, scrie Agerpres.

De altfel, testele efectuate în ultimele luni au arătat în mod repetat un nivel ridicat de poluare, inclusiv viruși și materiale otrăvitoare.

Un tip de sardine a fost între cele mai grav afectate de dispariția rapidă, fiind găsite circa două tone de pește mort.

Celebrul golf de lângă Muntele Sugarloaf urmează să fie locul de desfășurare a concursurilor de navigație, deși apa este de multe ori urât mirositoare și contaminată de canalizare și de alte surse de poluare de la navele care călătoresc spre port.

Comitetul Olimpic Internațional (IOC) a anunțat că va face propriile teste înainte de deschiderea primelor Jocuri Olimpice din America de Sud. Mulți navigatori se tem de consecințele asupra sănătății care ar putea fi provocate de contactul cu apa.

Primarul Eduardo Paes a refuzat anterior propunerea de a transfera competițiile de navigație în regiunea Buzios, la 190 de kilometri nord de Rio de Janeiro, mai notează DPA.

digi24.ro

Aproximativ 5.500 de imigranţi, majoritatea dintre aceştia refugiaţi sirieni, au intrat în Norvegia prin punctul de frontieră cu Rusia, Storskog, în cursul anului 2015, profitând de lipsa unei reglementări în ceea ce priveşte traversarea graniţei dintre cele două state: în timp ce Rusia nu permite persoanelor să traverseze graniţa pe jos, iar Norvegia nu acordă acces pe teritoriul său călătorilor din autovehicule care nu au documente valabile, trecerea frontierei pe bicicletă este permisă în ambele state.

Sylvi Listhaug, desemnat primul ministru al Imigraţiei în Norvegia, în luna decembrie, care a promis să reducă fluxul de imigranţi, a declarat că toţi cei care au intrat în ţară prin punctul de trecere Storskog fără vize valabile vor fi trimişi înapoi în Rusia, potrivit site-ului The Local.

Directoratul poliţiei naţionale norvegiene a încercat să evite o astfel de decizie – de a trimite refugiaţii înapoi în Rusia pe bicicletă, dar că a solicitat „colectarea bicicletelor abandonate după traversarea graniţei pentru a fi folosite de refugiaţi în cazul în care vor fi trimişi înapoi în Rusia„, a declarat un oficial al poliţiei, Jan Erik Thomassen, pentru postul NRK.

În timp ce sute de mii de refugiaţi au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană (peste 900.000), un număr mic de imigranţi au ales să parcurgă ruta artică, spre Norvegia, care este un stat membru al zonei Schegen, prin Rusia artică.

De regulă, ei obţin vize pentru Rusia în Damasc (Siria) sau în Beirut (Liban) – unii au mers atât de departe încât s-au înscris la universităţi din Rusia pentru a obţine vize de studenţi -, apoi au zburat către Moscova şi au luat un tren către Murmansk. De acolo, mai au mai avut de parcurs aproximativ 210 kilometri până la frontiera cu Norvegia, unde erau plasaţi în tabere de refugiaţi.

Deşi companiile ruse solicită câteva sute de dolari pentru o bicicletă, ruta este cu mult mai ieftină decât cea propusă de traficanţi pe Marea Mediterană (între 1.200-1.500 de euro).

Cele două ţări au început să-şi plaseze imigranţii între ele din noiembrie, de când Norvegia a declarat că va trimite solicitanţii de azil cu permise de şedere în Rusia, dar Rusia a refuzat să-i primească înapoi.

Svetlana Gannuşkina, un activist al imigraţiei, a spus că sirienii care vor fi trimişi în Rusia nu vor fi deportaţi, dar există şanse mari să nu primească azil. Din cei 12.000 de refugiaţi sirieni care se află acum în Rusia, 2.000 au primit un azil temporar pe o perioadă de un an, iar 2.000 au primit permis legal de şedere.

Ea a precizat că Rusia a acordat azil permanent doar pentru 790 de oameni, dintre care doi sunt sirieni.
Ce înseamnă 790 de oameni pentru Rusia? O clădire de apartamente„, a reclamat Gannuşkina.

mediafax.ro

Un grav accident rutier din Japonia s-a soldat cu moartea a 14 persoane și rănirea a altor 27, anunță Digi24. Autocarul care îi ducea la schi a ieşit de pe carosabil şi s-a răsturnat într-un şanţ de pe marginea drumului.

Niciunul dintre ocupanţii vehiculului nu a scăpat nevătămat. Printre cei decedați se numără și cei doi șoferi.

Cauzele accidentului nu au fost stabilite încă, dar guvernul a promis deja că va implementa măsuri suplimentare de siguranţă rutieră.

digi24.ro

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Acceptă Află mai multe