Despre rezultatul tragic al unei testări clinice și consecințele furtunilor de zăpadă din România

Postul de televiziune BTV vă propune spre vizionare cele mai importante evenimente ale zilei trecute, reflectate în presa internațională.

Bărbatul care se afla în moarte cerebrală, în urma testării unui medicament a murit, transmite Digi24. În Franța, o anchetă este în desfășurare, după ce șase oameni au ajuns la spital în stare critică. Ei participaseră la teste clinice pentru un nou tip de analgezic.

Francezul era unul dintre cele șase persoane care au ajuns în spital, după testarea noului medicament. De asemenea, alte trei persoane au leziuni cerebrale permanente și vor rămâne cu handicap.

Pentru moment nu se ştie dacă de vină este substanţa, care fusese deja testată pe animale, sau doza primită de voluntari.

La testele clinice au participat 90 de voluntari, perfect sănătoşi, cărora li s-a administrat substanţa respectivă în doze diferite. Toţi vor fi supuşi unor analize medicale detaliate.

digi24.ro

Numărul britanicilor care doresc ieşirea ţării lor din UE a crescut după atentatele de la Paris şi după agresiunile de la Koln din noaptea de Revelion.

Potrivit unui sondaj, 53% dintre cei intervievaţi vor ieşirea din Uniunea Europeană. Este o creştere cu două procente a euroscepticilor faţă de un sondaj realizat de acelaşi institut în septembrie.

34 la sută dintre cei întrebaţi au spus că atentele de la Paris din 13 noiembrie, soldate cu 130 de morţi, îi determină să voteze pentru ieşirea din UE.

Alţi 38 la sută s-au declarat influenţaţi în acelaşi mod de agresiunile de la Koln, comise în mare parte de imigranţi arabi şi africani.

Premierul britanic David Cameron a promis să organizeze un referendum pe această temă înainte de sfârşitul anului 2017, dar acesta ar putea avea loc chiar vara aceasta.

digi24.ro

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a atenționat duminică din nou că Israelul “nu va permite Iranului să se doteze cu arma nucleară“, la o zi după intrarea în vigoare a acordului în domeniul nuclear între Teheran și marile puteri și după ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, scrie Agerpres.

Politica Israelului va rămâne cea de până acum: de a nu permite Iranului să se doteze cu arma nucleară“, a afirmat șeful guvernului israelian în cadrul Consiliului de Miniștri, conform unui comunicat al biroului său de presă.

Premierul israelian, inamic declarat al Iranului, a acuzat încă de sâmbătă Teheranul că “nu a renunțat la ambițiile sale de a se dota cu arma nucleară“.

Acordul istoric denunțat de Israel a intrat în vigoare sâmbătă după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a dat undă verde, măsura determinând ridicarea sancțiunilor economice cu care se confruntă Iranul de mulți ani.

Israelul, care este considerat singura țară din Orientul Mijlociu dotată cu arma nucleară, chiar dacă nu recunoaște că dispune de aceasta, a încercat cu înverșunare să împiedice acordul, afirmând că înțelegerea nu va opri ambițiile atomice ale Teheranului.

Iranul a negat întotdeauna că dorește să se doteze cu bomba nucleară.

Israelul va continua să urmărească orice încălcare internațională a acordurilor de către Iran în domeniul nuclear, în privința rachetelor balistice și a terorismului“, a adăugat Netanyahu. În cazul unei astfel de încălcări, comunitatea internațională “va trebui să adopte sancțiuni dure și ofensive” împotriva Iranului, a adăugat el, reiterând că Israelul este “pregătit să facă față oricărei amenințări” din partea Teheranului.

El a mai afirmat că ridicarea sancțiunilor oferă de acum Iranului “mai multe mijloace pentru activitățile sale teroriste și agresivitatea sa în regiune și în lume“.

agerpres.ro

Jihadişti din cadrul grupării Statul Islamic (SI) au luat ostatici cel puţin 400 de civili, sâmbătă, într-un atac asupra unor cartiere din oraşul sirian Deir Ezzor, aflat sub controlul forţelor guvernamentale, a anunţat duminică Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, relatează Reuters online.

Între persoanele răpite se află apropiaţi ai unor combatanţi din cadrul miliţiilor loiale Guvernului sirian, precizează această organizaţie nonguvernamentală (ONG) cu sediul la Londra.

Ne temem pentru viaţa lor, ne temem că gruparea îi poate executa, aşa cum a făcut anterior, în alte sectoare“, a declarat Rami Abdoulrahman, directorul ONG-ului.

Deir Ezzor, situat în estul Siriei, este principalul oraş din provincia cu acelaşi nume. Aceasta asigură o legătură între oraşul Rakka – “capitala” de facto a SI – şi teritoriile din Irakul vecin aflate sub controlul grupării jihadiste.

Potrivit agenţiei siriene de presă Sana, care nu menţionează vreo luare de ostatici, cel puţin 300 de persoane – inclusiv femei şi copii – au fost ucise în atacul de sâmbătă de la Deir Ezzor.

Guvernul sirian a evocat, referindu-se la aceste morţi, “un masacru oribil“.

Surse din anturajul Guvernului sirian anunţau sâmbătă că un anumit număr de persoane au fost decapitate.
SI a comis deja crime în masă, în urma unor bătălii pe care le-a purtat în Irak şi Siria. Jihadiştii au ucis aproximativ 200 de militari pe care i-au luat ostatici la baza aeriană siriană de la Tabka, în provincia Rakka, dar şi sute de membri ai tribului Al-Shaitat, la Deir Ezzor, în 2014.

Daech, care deţine controlul aproape asupra întregii provincii Deir Ezzor, asediază începând din martie 2015 ultimele cartiere din acest oraş aflat sub controlul Guvernului.

O penurie de hrană afectează oraşul. Aproximativ 70% dintre persoanele asediate sunt femei şi copii – în principal strămutaţi -, care locuiesc în adăposturi temporare.

mediafax.ro

Mai multe drumuri au fost închise, trenuri şi zboruri anulate, iar alimentarea cu energie întreruptă, weekendul trecut, în Europa de Est, din cauza unor furtuni de zăpadă care creat haos în mai multe ţări din regiune, relatează AP în pagina electronică.

Zăpada a acoperit părţi din România, Serbia, Cehia, Bulgaria şi Polonia, iar pe coastele Croaţiei la Adriatica se înregistrau temperaturi deosebit de reci şi rafale violente de vânt.

Ministerul român al Transporturilor a anunţat că 12 drumuri au fost închise duminică, din cauza ninsorilor abundente, iar trei porturi de la Marea Neagră au fost închise din cauza rafalelor puternice de vânt. Autorităţile feroviare au anunţat că 20 de trenuri au fost anulate.

Cel puţin trei zboruri au fost, de asemenea, anulate. Aproximativ 14 comunităţi din România au fost afectate de pene de curent, iar Ministerul Educaţiei a anunţat că şcolile din Bucureşti şi din alte regiuni din sud rămân închise luni. Potrivit Ministerului de Interne, 6.000 de ofiţeri ajută la îndepărtarea zăpezii. Acest val de frig a afectat şi alte ţări, provocând probleme în traficul rutier şi pene în alimentarea cu electricitate. Ministerul polonez de Interne anunţa vineri că 72 de persoane au murit de frig începând din noiembrie, când temperaturile au scăzut sub zero grade Celsius, iar alte 29 de persoane au murit prin asfixiere, din cauza fumului degajat de cărbuni folosiţi la încălzit. În Bulgaria stratul de zăpadă a atins până la 38 de centimetri, iar temperaturile au coborât până la minus zece grade Celsius.

Sute de refugiaţi, dinspre din Macedonia, au înfruntat duminică, pe jos, zăpada şi frigul, pentru a ajunge la centrul de înregistrare de la Presevo, în sudul Serbiei. Milica Nikolic, un medic de la centrul de înregistrare, a avertizat că refugiaţii riscă să facă degerături din cauza frigului. Lucrători umanitari ofereau duminică, în tabără, ceai şi supă calde migranţilor, înainte ca aceştia să-şi continue drumul către Europa de Vest. Temperaturi negative şi rafale puternice de vânt se înregistrau şi pe coastele Croaţiei la Marea Adriatică, perturbând unele linii de feribot şi traficul aerian în oraşul de coastă Dubrovnik.

adevarul.ro

Polonia începe războiul cu băncile. Taxa suplimentara pentru Banci. 1 miliard de euro pe an va merge în alocațiile pentru copii, scrie Fluierul.

În Polonia s-a pus si o taxa suplimentara bancilor care va ajuta Bugetul de Stat. Parlamentul de la Varşovia a aprobat legea care prevede o taxă anuală de 0,4% pe activele băncilor şi asigurătorilor.

Se estimează că din sectorul financiar se va scoate mai bine de un miliard de dolari anual, bani care ar urma să meargă spre creşterea alocaţiilor pentru copii. Prinde formă practic agenda partidului Lege şi Justiţie care a câştigat anul trecut alegerile tocmai fiindcă a promis să taxeze mai puternic sectorul financiar pentru a finanţa cu acei bani sistemul de ajutoare sociale.

N-a fost o idee care să sune bine în urechile investitorilor. Băncile listate pe bursa de la Varşovia şi-au pierdut un sfert din valoarea de piaţă anul trecut, ceea ce marchează practic cea mai mare scădere de după 2008.

fluierul.ro

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. AcceptăAflă mai multe

Hide picture